„Banda celor șase ciori” și „Răzbunarea ciorilor” de Leigh Bardugo - Recenzie


     Titlu: Banda celor șase ciori                         Titlu: Răzbunarea ciorilor
     Autor: Leigh Bardugo                                   Autor: Leigh Bardugo
     Număr de pagini: 592                                   Număr de pagini: 686
     Editura: Trei                                                  Editura: Trei



          Salutăări!

     Am decis să fac o recenzie în care voi vorbi despre ambele cărți, și anume Banda celor șase ciori și al doilea volum, Răzbunarea ciorilor. Nu am mai scris demuuult o recenzie, dar sper că îmi voi intra din nou în ritm, voi încerca să scriu și alte articole, ce experiențe am mai avut de când nu am mai trecut pe aici. Mă bucur că am revenit, mi-au lipsit enorm de mult scrisul, blogul și oamenii de aici.

     Trecând la recenzia de azi, aceste două cărți au fost neașteptat de bune, le-am citit cu sufletul la gură ori de câte ori mă întorceam la lecturarea lor. Le văzusem pe Instagram la foarte multe persoane, acestea erau undeva pe lista mea, dar nu printre primele, așa că tot amânam lecturarea lor. Până când le-am primit de ziua mea și s-a confirmat faptul că îmi va plăcea și că voi adora seria. Și chiar așa a fost. Autoarea a confirmat și al treilea volum, așa că abia aștept, chiar dacă va fi nevoie de un secol ca să apară tradusă. 😁


     Prima carte, Banda celor șase ciori, ne introduce într-o lume fascinantă, într-un oraș foarte faimos, numit Ketterdam, împărțit în mai multe districte, iar cel mai rău dintre acestea este Doaga de Vest, unde erau prezenți bandiți, șefi care fac totul pe muncă necinstită și bordeluri, iar loialitatea fiind foarte prețuită în restul orașului. Însă, în ciuda acestui oraș vorbit aproape de rău de toată lumea, o bandă formată din șase adolescenți a făcut ca acesta să devină și mai popular de pe urma faptelor membrilor din bandă. Continuarea primului volum, Răzbunarea ciorilor, îi are ca personaje principale pe aceiași, urmând să fie adăugate și alte personaje care vor avea un impact important asupra acțiunii și a protagoniștilor. Aici aflăm mult mai multe despre povestea personajelor, despre trecutul fiecăruia. În felul acesta putem prețui fiecare personaj, admirându-le calitățile și virtuțile.

      Un om de știință cu numele Bo Yul-Bayur a reușit să creeze un drog numit parem care îi putea face pe Grisha, niște oameni cu puteri, să își dezvolte și mai mult această abilitate, cu scopul de a fi imperiul mult mai puternic și oamenii mai ușor de controlat. Acesta, însă, era închis în cea mai sigură închisoare, numită Curtea de Gheață, în care se vor aventura protagoniștii noștri.

     
      Am cunoscut-o pe neînfricata Inej, numită și Fantoma. Era o fată care ține foarte mult la tradiția poporului ei, la familia ei și la prietenii ei, un personaj plin de încredere în sine, răbdare și în nicio împrejurare nu s-a dat bătută. Mereu când erau capitolele scrise din perspectiva ei, mă țineau într-un suspans de nedescris. E personajul favorit al oricărei cititoare, aceasta fiind un adevărat model pentru ea. Silențioasă, tăcută, misterioasă. Am adorat-o de la primele momente în care a apărut.


     Întotdeauna preferase să-l străbată mergând pe acoperișuri, ferită de privirile oamenilor și de atingerea unor trupuri străine. Acolo, sus, se simțea din nou ea însăși - fata care nu cunoștea frica și nici cruzimile acestei lumi.





   
     Kaz, liderul bandei, zis și Mâini-Murdare, a fost pe tot parcursul cărților un băiat cu picioarele pe pământ, cu simțul realității bine dezvoltat, cunoscând toate tipurile de șiretlicuri pe care alți oameni le făceau. Acesta a avut un trecut sumbru, dureros, iar acest trecut l-a făcut un om mai puternic, mai stăpân pe sine și cu sânge rece în orice situație limită. Era inteligent și foarte închis în sine. Mi-am dorit să fie mai cald măcar cu ceilalți din bandă, dar câteva din replicile lui semănau cu un mulțumesc sau o îmbrățișare.


     Nu mai era Mâini-Murdare sau Kaz Brekker, sau cel mai puternic locotenent al Scursurilor. Era doar un băiat copleșit de o furie incandescentă care amenința să transforme în cenușă fațada de politețe pe care se străduise din răsputeri s-o dobândească.





     Nina era o fire amuzantă, luptătoare și o adevărată eroină, o adevărată Grisha. Acești Grisha aveau puterea de a controla alți oameni și aveau puteri supranaturale, iar un drog numit parem îi putea face dependenți de acesta, dându-le puteri mult mai mari, aceștia având riscul de a nu mai putea scăpa de pofta drogului. Nu și-a lăsat la greu prietenii, protejându-i cu orice preț în momentele limită. Am admirat-o enorm și m-am regăsit în emoțiile și sentimentele trăite de ea. Am iubit fiecare replică spusă de ea și am râs cu poftă de fiecare dată când voia să destindă atmosfera în momentele limită.

     Ninei i-a trecut prin minte că poate era o halucinație, uitându-se la silueta albă care se ținea după Inej pe sârmă. Semăna cu o fantomă plutind deasupra lor. Apoi silueta a aruncat ceva. Nina a zărit o strălucire metalică. N-a văzut obiectul, dar a văzut că Inej s-a dezichilibrat.






      De Jesper mi-a plăcut în mod deosebit. Chiar dacă la un moment dat au fost niște neînțelegeri, acesta a reușit să își recâștige încrederea prietenilor lui. El era un trăgător excelent, ceea ce l-a făcut să fie foarte prețuit de ceilalți. Era un personaj asemănător cu al Ninei, foarte deschis, prietenos și cu gânduri pozitive. 

     Dacă se concentra asupra petalelor ei, fie și un pic, le vedea descompunându-se în componente mai mici. De fapt, nu le vedea, ci mai degrabă simțea toate particulele de materie care alcătuiau întregul.


      Wylan a fost iarăși un personaj special pe care l-am îndrăgit. Cânta la flaut, ceea ce m-a bucurat foarte mult și avea o personalitate foarte blândă, retrasă, era un băiat plin de imaginație, bunătate și candoare, dar întotdeauna cu simțurile bine ascuțite și gata să sară la cel mai mic zgomot. 

     Wylan voia să fie curajos, însă era înfrigurat și plin de vânătăi. Iar lucrul cel mai rău era că îi avea în jur pe cei mai curajoși oameni pe care îi cunoștea și toți păreau abătuți.







      
     Matthias, care s-a integrat în banda lor era, ca și Nina, neînfricat și s-a dovedit a fi o persoană plină de bunătate.
ecial pe care l-am îndrăgit. El și cu Nina nu se înțelegeau la început, înțepându-se unul pe altul din pricina unor întâmplări din trecut care i-au afectat pe amândoi.

     Matthias avea să ispășească greșelile făcute în viața asta până târziu în viața de apoi, dar întotdeauna crezuse că, în ciuda fărădelegilor și greșelilor lui, în adâncul lui era un miez de onestitate care nu avea să fie distrus niciodată.







      
     Această serie are legătură cu trilogia Grisha, acolo găsindu-se termenii cărților explicați mai bine și alte personaje din aceste cărți, însă acest lucru nu trebuie să vă împiedice să începeți direct cu Banda celor șase ciori. Eu așa am făcut și nu am avut nicio problemă, am înțeles foarte bine despre ce este vorba și mi-a fost ușor să continui lectura. 


     Cele două cărți m-au introdus de la primele pagini în povestea personajelor, în emoțiile și sentimentele lor, reușind să îi apreciez pe toți. Aici găsim tot ce-i trebuie unui cititor înrăit: suspans, mister, acțiune și, nu în ultimul rând, între unele personaje se înfiripă o poveste sensibilă de dragoste, fiecare marcându-mă și, la un moment dat, am plâns atât de mult încât m-am oprit câteva minute și nu am mai avut puterea să continui. Veți vedea și voi. Exact când începi să adori un personaj, iar apoi bum, totul devine șervețele. Mulțumesc pentru Fără bocitoare. Fără înmormâmtări, dragă Leigh Bardugo. 😙

        Vă recomand cu multă căldură aceste două cărți minunate și, când va apărea și al treilea volum, abia aștept să vă spun mai multe despre el! Sper că am revenit în adevăratul sens al cuvântului cu recenziile, căci este una scrisă după atât de mult timp și am decis ca în recenziile mele să nu divulg prea multe despre acțiune și să vă las pe voi să descoperiți misterele cărților, în recenziile mele axându-mă mai mult pe ce am simțit și pe descrierea personajelor. 😊


    Rating:


                                                                                                                                      Daria Macarie.                           

Comentarii

  1. Wah, ce recenzie luuungă! Felicitări, Daria, ai evoluat atât de mult, mă bucur să văd asta. Lecturi frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu știu dacă este pe gustul meu aceasta duologie, în schimb mi-a plăcut recenzia ta. Felicitări, Daria! Să ai parte de lecturi faine în continuare! ❤

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu zic să îi dai o șansă cândva, poate o să îți placă! Mulțumesc mult, și eu îți doresc spor la lecturi!

      Ștergere
  3. Sunt curios de monștrii ăștia doi acum, hmm...
    Dar cred că mai întâi voi citi trilogia „Grisha”, căci dețin primele două volume (și sunt mai scurte. dar shh). :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa să faci! Am auzit că trilogia e faină, așa că să o citești! Sunt sigură că după vei vrea să citești și cărțile astea două. Într-adevăr sunt niște monstruleți, dar nici nu o să îți dai seama cât de repede o să meargă lectura! ^^ Spor la citit!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu