luni, 13 februarie 2017

„Miss Peregrine” | „Căminul copiilor deosebiți” ( #1 ) de Ransom Riggs - Recenzie

   Titlu: Căminul copiilor deosebiți

    Seria: Miss Peregrine

    Autor: Ransom Riggs

    Număr de pagini: 392

    Anul apariției: 2013

    Editura: Youngart






     O insula misterioasă. Un orfelinat abandonat. O stranie colecţie de fotografii.


O tragedie îl aruncă pe tânărul Jacob, în vârstă de doar şaisprezece ani, pe o insula izolată. Aici descoperă ruinele căminului “pentru copii deosebiţi” al domnişoarei Peregrine. Pe măsură de Jacob înaintează pe holurile şi prin dormitoarele parăsite, îşi dă seama că  cei care s-au adăpostit cândva acolo au fost mai mult decât deosebiţi. Poate că nu întâmplător au fost trimişi într-un loc uitat de lume. Şi, oricât de bizar ar suna, ar putea fi încă în viaţă. Un roman fascinant, ilustrat cu fotografii tulburătoare, care-i va încânta pe adulţi, pe tineri şi pe toţi cei care vor să se bucure de o aventură în lumea umbrelor.



     O carte uimitoare, plină de suspans, umor, întorsături de situație, misterioasă şi romantică.

     Primul volum din seria Miss Peregrine, Căminul copiilor deosebiți, m-a fascinat și mi-a depășit așteptările. Nu mi-a părut rău că prima dată am văzur filmul deoarece cartea a fost total diferită de film. De fapt, e normal, pentru că nu toate filmele respectă în întregime subiectul cărții. Multe lucruri au fost schimbate, multe personaje și întâmplări. Bun, și cum nu vorbim despre film, să trecem la recenzie.

     Acțiunea este plasată în jurul unui adolescent pe nume Jacob Portman. El avea o relație foarte bună și strânsă cu bunicul său, Abraham Portman, zis și Abe. De când Jacob era mic, bunicul lui îi spunea povești de necrezut, fascinante, uimitoare, care l-au făcut pe micuțul nostru Jacob să viseze și să se gândească la multe lucruri. Bunicul său i-a deschis o lume diferită decât cea a realității, o lume unde copiii erau deosebiți și protejați. Acesta îi arăta poze vechi cu mulți copii care păreau să aibă puteri supranaturale. Toate pozele parcă erau trucate, dar bunicul său insista că sunt cât se poate de adevărate. El i-a umplut și i-a fascinat copilăria cu astfel de poze și de povești parcă venite din basme.

    Bunicul Portman era considerat nebun din cauza faptului că monștri îi erau mereu prezenți în minte, se gândea la ei și îi era frică de ei. Acasă, acesta avea un dulap plin cu arme, dar era închis cu un lacăt. Celor din familia lui le era frică să nu ia armele și să se întâmple ceva rău.
     În urma unui incident puțin trist și neobișnuit, Jacob a tras un semn de alarmă și și-a dat seama că poveștile și tot ce i-a spus bunicul erau adevărate sau, cel puțin, parțial. Nepotul său ținea foarte mult la el, așa că a încercat să afle ce i-a transmis bunicul său prin intermediul atâtor vorbe pline cu subînțeles.

    Am adorat foarte mult la acest roman faptul că foarte multe poze despre care bunicul său îi povestea nepotului, ne erau revelate. Aceste imagini sunt uimitoare, captivante și, unele, chiar stranii. Sinceră să fiu, prima dată am fost ispitită să desfac cartea din folia aceea, să mă holbez și să studiez pozele, dar m-am abținut. Autorul s-a inspirat din aceste poze ciudate, ceea ce mi s-a părut un lucru ingenios, creativ și minunat de a concepe o carte. 


     Coperta este reprezentată de Olive, o fată care levitează. Înainte să citesc cartea și fără să știu ce se întâmplă în ea, îmi ziceam că e o copertă obișnuită, normală și nu aveam bănuieli despre ea. Abia după ce am citit această carte și am ajuns la partea când se povestea despre fată am înțeles despre ce e vorba.

     
   Personajele au fost conturate într-un mod special, aparte, cum doar un pictor desăvârșit al cuvintelor poate face asta. Scriitorul, Ransom Riggs, m-a făcut să uit de toate, să mă debarasez de realitate și m-a introdus cu ajutorul pozelor, al descrierilor și al sentimentelor în cea mai feerică și magică lume pe care o poate creea un scriitor.

     Atmosfera a fost una caldă, magică, încântătoare și binevoitoare. Mereu când erau descrise vizitele lui Jacob la casa doamnei Peregrine, îmi mă făcea să fiu alături de protagoniști, să mă distrez cu ei, să le aud șoaptele inimii și gândurile. 

    M-am identificat cu multe personaje, dar printre preferatele mele a fost Emma. Ea era o ființă dulce, gingașă, puternică și curajoasă, ceea ce mi-a adus aminte de mine și de aceea mi-a plăcut atât de mult de ea și pentru faptul că întotdeauna ieșea învingătoare din certuri sau din lupte.
     Mi-a plăcut și de Jacob, dar nu l-am înțeles în totalitate deoarece niciodată nu trecut prin ce a trecut el, dar am încercat să mă pun în locul lui și să gândesc așa cum ar gândi el.
     Dintre celelalte personaje, l-am adorat pe Millard. El e un băiat invizibil. Mi s-a părut un lucru așa fascinant și amuzant să fii invizibil, mereu am visat la această superputere. Poți să mergi unde vrei, fără ca cineva să-ți simtă prezența sau... să te vadă. Mereu era cu replicile la el, era amuzant, mă făcea să râd sau să schițez un zâmbet larg.



     Miss Peregrine era, cu adevărat, ca o mamă. Îi proteja pe copii, îi iubea și îi învăța multe lucruri. De fiecare dată când Jacob venea la ei în vizită, acesta era primit cu iubire și cu prietenie. Aceste momente pe care le-am trăit citind, toate evenimentele întâmplate, mi-au trezit anumite amintiri din copilăria mea și m-au făcut să trăiesc alături de personaje, să fiu alături de ei pe tot parcursul acestei aventuri.

     În carte se vorbește despre strigoi și suflete-pustii. Părțile acestea mă speriau uneori, înainte de culcare mă gândeam la acele fețe oribile și ciudate, dar nu știu de ce mă speriau pentru că, până la urmă, e o carte și multă imaginație la mijloc. Dar aceste părți în care aceste creaturi apăreau îmi dădeau un avânt pentru a citi ce se întâmplă în continuare cu personajele sau ce întorsătură de situație va mai avea loc. Nu vă spun prea multe pentru că doresc ca voi să aflați cine sunt ei, ce fac și ce treabă au ei în acest roman. Cred că am spus destule până acum și vreau să descoperiți singuri această lume tainică. 




     Sper că nu am spus prea multe și sunt foarte curioasă dacă ați citit această carte sau aveți de gând. 😊 O recomand cu căldură oricui care vrea să trăiască sentimente profunde, tari și magice. Aștept cu mare drag să-mi spuneți și voi părerile despre carte! 


   RATING:

 


      Citate:

  • Ne agățăm de basmele noastre până când nu ne mai permitem să credem în ele…
  • Tot ce vreau e ca ei să fie fericiți. Dar simt că ar fi mai fericiți fără mine.

     
 


       
     

7 comentarii:

  1. Felicitări pentru recenzie, Daria! Mi-a plăcut foarte mult! ^_^ Pe alocuri ai folosit niște expresii foarte frumoase. *.* Bravo!

    Și eu am citit cartea și mi-a plăcut tare mult. Fotografiile sunt foarte interesante și la fel aventurile copiilor deosebiți. :D

    Mi-a plăcut mult recenzia, mai așteptăm și altele! :D

    Lecturi frumoase să ai! ^_^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah, apropo, îmi plac mult imaginile. Sunt ge-ni-a-le! La drept vorbind, ai ales câteva poze foarte creepy, se potrivesc. :))) Mă bucur că ai reușit să faci niște poze așa reușite cu... poze vechi. :D

      Oioi, ce drăgălașă e pasărea aiaa! ♥

      Ștergere
    2. Mulțumesc pentru cuvintele frumoasee, Simina!
      Daa, unele poze sunt chiar creepy şi le-am ales intenționat. Arată mai misterios aşa. :))
      Mă gândeam că pasărea aceea se va potrivi minunat la acea poză, aşa că, ta-daa! ❤

      Lecturi frumoase, Simina!

      Ștergere
  2. Hihii, și mie mi-a plăcut mult, nu mă așteptam să mă captiveze atât de tare. E o poveste cu totul deosebită. Eu din păcate am mai uitat din detalii și cred că o s-o recitesc, pentru că vreau neapărat să citesc și următoarele volume.

    Spor la citit, Daria, pupiiici! *.*

    P.S. Te invit la un tag: Waa, mereu mi-am dorit să citesc romanul ăsta, chiar dacă nu pare genul meu. Am totuși o presimțire că-mi va plăcea, pentru că pare că emană multă eleganță și delicatețe. Mulțumim pentru recenzie, Simina, lecturi frumoase în continuare! >:D<

    P.S. Te invit să faci un tag: http://thoughts-about-books.blogspot.ro/2017/02/the-book-courtship-tag.html

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult pentru nominalizare, Roxi! Abia aştept să-l fac. ❤
      Ohh, să le citeşti! Am citit şi al doilea volum, urmează să-i fac recenzie, iar al treila nu-l găsesc pe nicăieri. :|

      Pupiceeei, numai bine şi spor la lecturi! 💕

      Ștergere
  3. Și eu am citit primul volum, dar nu am continuat seria! Mi-a plăcut totuși. Ai văzut filmul?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să continui seria pentru că chiar merită! Am citit și al doilea volum, care mi s-a părut mult mai bun și mai complex decât primul. Și pe al treilea îl am, abia aștept să-l citesc!
      Da, l-am văzut, dar a schimbat cu muuult finalul, chiar și personajelor i-au fost atribuite alte lucruri, total diferite. Până la urmă, e normal, ca în orice film. Dar, în rest, a fost frumos realizat.

      Lecturi frumoase!

      Ștergere

Follow Us @soratemplates