sâmbătă, 18 iunie 2016

”Jane Eyre” de Charlotte Brontë - Recenzie

 
 Titlu: Jane Eyre

 Autor: Charlotte Brontë

  Număr de pagini: 560

  Editura: Corint


  Rating: 5 din 5 steluțe

     
Azi mi-am propus să scriu recenzia cărții acum câteva zile terminate, ”Jane Eyre”, de Charlotte Brontë. O carte care s-a ridicat deasupra așteptărilor mele, nu că m-aș fi gândit că nu va fi o carte minunată! :D

 Această carte mi-a transmis niște emoții, trăiri și sentimente atât de profunde! Am avut multe de învățat de pe urma personajelor, a întâmplărilor și a răsturnărilor de situație care se produceau în acțiune.

 La început, o întâlnim pe Jane Eyre, o fetiță de doar 10 ani, care a rămas orfană, părinții fiind decedați de când era doar un copil mic. Ea i-a fost încredințată unchiului ei, fratele tatălui ei, iar unchiul ei trebuia să aibă răspunderea să aibă grijă de Jane. Dar mătușa ei, doamna Reed, nu o putea suporta, considerând-o un adevărat coșmar pe capul ei și un copil mincinos și răutăcios, dorindu-i cele mai urâte lucruri. Jane avea trei verișori, John, Eliza și Georgiana, care, de asemenea, aveau aceeași părere care o avea și mama lor despre Jane, astfeș încât ea era mereu jicnită, bătută, pedepsită și exclusă din compania lor.
 S-a întâmplat ca într-o zi să se certe pentru un motiv cu verișorul ei, John. Bineînțeles că povestea verișorului ei a fost crezută, așa că au pedepsit-o în cel mai rău și crud mod pe care Jane îl știa: camera roșie. Camera roșie era camera în care a  murit unchiul ei și în care se spunea că în fiecare noapte, stafia lui bântuie acolo.

 Într-o zi, un domn pe nume Blocklerhurst, a venit ca să o ia pe Jane Eyre și să o ducă la un orfelinat din Lowood. Jane nu s-a împotrivit, încă îi părea bine că pleacă din acel iad real al familiei Reed.
  Ajunsă la orfelinat, s-a integrat cu greu, fiind respinsă de toate celelalte fete, însă doar una singură îi era alături de la început: Helen. Până când aceasta a părăsit-o, îmbolăvindu-se de tuberculoză.

 Peste opt ani, ea a devenit femeie în toată firea: cultă, frumoasă și cu poftă de viață. Ea a plecat de la acel orfelinat, dorindu-și să își găsească un loc de muncă. A scris unui ziar, i-a venit răspunsul mult așteptat, și a așa a ajuns ea la Thornfield ca guvernatoare.


În timp ce se îndrepta spre conacul Thornfield, un bărbat a căzut de pe calul său. Sclântindu-și glezna, acesta nu mai putea umbla. Jane era în apropiere, aşa că s-a oferit să îl ajute. Acel bărbat era stăpânul conacului Thornfield, domnul Rochester. Jane a aflat doar atunci când a fost îvitată să ia ceaiul cu el și să se cunoască mai bine. De atunci, gândurile ei erau îndreptate mereu  spre Rochester, întâlnindu-se de multe ori pe holurile conacului și petrecând timpul împreună.

 Multe întâmplări stranii și ciudate se întâmplau în acel conac, deoarece acolo, la catul al treilea, era o femeie care niciodată nu ieșea din cameră, numită de casă "nebuna". Aici vă las pe voi să descopereriți taina.


 Jane este personajul meu preferat din carte. Îmi place mult personalitatea ei, caracterul ei, ajutând-o să fie o persoană calmă, iubitoare, cu bun simț și deșteaptă. Mereu se lua după rațiunea ei, ceea ce mi-a dat un exemplu foarte bun și m-a făcut să învăț multe de pe urma ei.

 Mi-a plăcut cum Charlotte a scris romanul. Multe descrieri, metafore, care ajută cititorul să-și imagineze  ceea ce și-a imaginat și autoarea. Un roman profund, sensibil, romantic, fascinant, clasic și care rămâne acolo, în colțișorul sufletului care te marchează profund și te fac să ai sentimente și emoții deosebite.

 Eu vă recomand acest roman cu căldură, pentru că acest roman m-a făcut să mă schimb, să iubesc viața și m-a marcat profund.
  Dacă v-ați decis să o citiți, vă doresc lectură plăcută! :)



    
    Citate:

   • "Nu sunt o pasăre, nicio plasă nu mă poate captura; sunt o fiinţă omenească liberă, cu o voinţă liberă, pe care acum mi-o folosesc părăsindu-te."
  
   • "Este inutil să spui că fiinţele omeneşti ar trebui să se mulţumească doar cu linişte; ele au nevoie de acţiune şi dacă nu o pot găsi, o creează."

   • "Înlăturasem adevărul spre a mă hrăni cu visuri."


2 comentarii:

  1. Vaaii, ce recenzie minunată! Mereu mi-am dorit să citesc romanul ăsta (la fel cum îmi doresc să citesc și "Mândrie și prejudecată", dar niciodată nu m-am interesat să văd despre ce e vorba cu adevărat. Acum că am descoperit, sunt și mai curioasă, pentru că pare o lectură cu adevărat frumoasă. Mulțumim pentru recenzie și pentru citatele extrase, sunt superbe!
    Lecturi frumoase în continuare, Daria! *.*

    RăspundețiȘtergere
  2. Ți-o recomand cu mare drag, e o carte superbă!
    Pupici, lecturi frumoase!

    RăspundețiȘtergere

Follow Us @soratemplates