Muzică şi emoții




Muzica- ce este ea? Prima dată să vedem ce spune DEX - ul despre acest substantiv enigmatic. :
MÚZICĂ, (4) muzici, s. f. 1. Arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. 2. Știință a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului și al armoniei. 3. (Adesea fig.) Creație componistică, melodie, cântec; p. ext. executare sau audiere a unei compoziții muzicale.

Aha, deci așa se presupune... Dar să vedem și din perspectiva mea.


Muzica este o artă, arta de a exprima sentimentele şi gândurile tuturor. De multe ori când ascultam Chopin , pielea mi se făcea de găină. Atâtea note, atâtea nuanțe, atâtea partituri şi... atâtea sentimente!
Este doar un cuvânt, un simplu cuvânt, care ne fuge tuturor , în fiecare zi, pe lângă urechi? Când mergi cu autobusul spre şcoală şi auzi melodia ta preferată, parcă îți face ziua mai frumoasă!
Muzica îți dă aripi, îți dă acel sentiment de siguranță, stăpânire de sine şi ... Iubire! Da , muzica exprimă şi iubire! Iubirea de a asculta sunetele , de a te bucura e fiecare sunet, acel sunet care te străpunge până în adâncul inimii.
Eu îmi doresc să devin o pianistă.
Câteva persoane care sunt aşa, mai pizmaşe, mi-au spus: " Dacă o să te răzgâneşti? Dacă o să dai la medicină? Dacă o să vrei să renunți, aşa, dintr-o dată?"
Dacă am ales un drum, pe acela merg. Poate oricine să îmi iasă în cale, să se întâmple orice, dar eu sunt am încredere în propriile mele forțe şi în ceea ce vreau să realizez. Dacă până acum am luat 15 premii, de ce aş renunța? Nu. Nu renunț, pentru că îmi place şi iubesc ceea ce fac. Cred că am cam ieşit din subiectul postării... Am fost dusă de val.
Vai, dar câte emoții, înaintea unui concert, unui examen, unui concurs, gândurile mă măcinau: "Doamne, să dau tot ce pot! Nu cumva să greşesc, trebuie să reuşesc!". Palmele-mi erau transpirate, mai ceva când începeam să cânt, să nu dau pe lângă... Dar ce se poate întâmpla? Eu mă dezonorez. Eu pierd. Pentru mine cânt, nu pentru comisie, nu pentru nimeni. Pentru viitorul meu, care mă aşteaptă. Începând să cânt, simțeam că prind aripi, că îmi iau zborul. Gândurile rele s-au evaporat. Degetele mele fugeau pe clapele pianului, toate formând aceeaşi claviatură. Parcă degetele mele erau nişte ciocănele, făceam parte din pian. Eram ... una şi aceeaşi cu muzica. Mă simțeam aşa bine, aşa împlinită cu mine!



Atâtea emotii în câteva minute de cântat. Iar acele emoții au mers şi la cei ce mă ascultau... Mă apreciau. Mă felicitau. Cum să nu fiu fericită? Momentul de glorie se apropie şi ultima notă s-a evaporat. Respirația mea a revenit la normal. Ce s-a întâmplat? Am fost în lumea mea, în lumea muzicii.
Muzica mi-a schimbat viața, m-a schimbat pe mine, schimbându-mă într-o admiratoare a muzicii.
" Muzica vindecă suflete " !

Aşa, mi-a venit dintr-o dată să scriu. Mulțumesc că mă citiți!

Comentarii

  1. Când citesc, atât la tine pe blog, cât și la alți adolescenți, simt cum retrăiesc emoții livrești uitate. Dar ce sunt cărțile, niște musafirii dragi sufletelor care vin și pleacă.
    Te pup, scumpa mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! Mă bucur că ți-am trezit emoțiile uitate în timp. :)

      Ștergere
  2. Foarte frumos ai plecat dincolo de tiparul unei scrieri, ne-ai transmis tot. Mulțumesc. E frumos. E frumos cum ai reușit să scrii asta. Acum înțeleg ce simți atunci când ești cu spectatorii, cu pianul. Mi-ai dat... curaj. Dumnezeu lucrează prin tine.
    Te-am pupat !!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult, Simina, ce-mi sare sufletul în sus de bucurie! Mulțumesc că mi-ai scris!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu